• Cresterea albinelor •In Romania, albinaritul a fost favorizat de o clima blanda si de o natura darnica, un adevarat paradis apicol ce dainuie din martie pana in octombrie: plante melifere variate, paduri intinse de tei si salcami, numeroase suprafete cultivate cu pomi fructiferi si floarea-soarelui. Nu e de mirare asadar ca in anul 1989 productia de miere a Romaniei reprezenta 1,4% din totalul mondial si 8,5% din productia Europei, ceea ce insemna 62,6 kg/1.000 de locuitori, fata de media europeana de 30,7 kg si 20,6 kg media de pe glob.
Producatorii individuali – in special cei de la sate – redescopera treptat aceasta indeletnicire, ce s-a dovedit a fi o afacere foarte rentabila. Initial, ea se poate desfasura ca o a doua ocupatie, cu un numar mic de stupi si multe ore petrecute in preajma unui apicultor cu experienta. Lucrul cu albinele nu este dificil, dar presupune respectarea anumitor reguli foarte stricte, pentru a se evita accidentele. Profitul creste de la an la an, fiind direct proportional cu numarul familiilor de albine, si este dependent de conditiile meteorologice. In mediul rural, apicultura poate fi combinata cu cultivarea trifoiului sau a pomilor fructiferi, obtinandu-se astfel o productivitate sporita a plantelor respective, de pana la 5 ori mai mare.
Distributia produselor apicole reprezinta o parte distincta a afacerii, necesitand o buna organizare, ambalaje corespunzatoare si cunostinte in domeniul vanzarilor. In cazul celor alergici la polen, dar pasionati de acest domeniu, infiintarea unui magazin de desfacere a mierii si a celorlalte produse oferite de albine reprezinta solutia ideala.
Fie ca sunt produse de baza – miere, ceara, laptisor de matca, polen, venin de albine, apilarnil, propolis sau pastura -, fie ca sunt combinate si prezentate sub forma de lotiuni sau creme, produsele apicole sunt din ce in ce mai mult solicitate pe piata romaneasca. Efectele terapeutice si energovitalizante ale acestora justifica orientarea tot mai puternica a cumparatorilor, indiferent de varsta, spre produsele naturale.
Cresterea albinelor se dovedeste astfel o afacere cat se poate de viabila, cu mari sanse de succes, avand in vedere ca potentialul melifer al Romaniei este de aproximativ 1.700.000 de familii de albine, iar in prezent nu exista mai mult de 800.000. legume
Informatii pe scurt Ideea afacerii: cresterea albinelor in vederea obtinerii unor produse precum mierea sau propolisul. Capital initial: in cazul achizitionarii unui numar de peste 20 de stupi, a unui teren si a utilajelor de baza investitia va depasi 100 de milioane de lei. Cifra de afaceri: 400 de milioane de lei pe an. Un producator care porneste afacerea de la zero, abia in al treilea sau al patrulea an poate ajunge la o productie de 400-500 de kilograme de miere. Cifra de afaceri depinde de pretul de vanzare (intre 40.000 si 80.000 de lei pe kilogramul de miere). Profitul: acesta nu apare mai devreme de doi-trei ani. Situatia pietei: exista un numar apreciabil de mici producatori, dar foarte putine firme consacrate si cu cifre de afaceri importante. Sanse de reusita: fara pasiune si ambitie, oricat de mare ar fi investitia financiara, afacerea va fi sortita esecului.
Desi este o indeletnicire ancestrala si desi nu exista prea multi romani care sa nu fi vazut vreun stup de albine, apicultura este un domeniu care abia in ultimii ani si-a regasit identitatea si a inceput sa se dezvolte pe baze moderne. Lipsa unei legislatii foarte coerente, costurile destul de ridicate pentru inceperea unei astfel de afaceri, nepriceperea unor functionari publici, conditiile tot mai stricte de igiena si de calitate pe care produsele trebuie sa le indeplineasca au constituit tot atatea greutati in calea dezvoltarii apiculturii. Totusi, faptul ca in ultima vreme, cursurile de apicultura organizate de forurile abilitate se tin cu salile pline reprezinta un semnal pozitiv.
Miere de calitate, consumatori mai putini Pana in 1989, Romania se afla intre primele tari producatoare de miere. Atunci, romanii consumau in cantitati mari acest produs, cu toate ca o mare parte nu corespundea standardelor unui produs sanatos. Astazi, potrivit autoritatilor, un roman nu consuma, in medie, mai mult de 100-150 de grame de miere anual, in timp ce in state precum Germania sau Spania consumul se situeaza intre 15 si 20 de kilograme/an. Si aceasta in conditiile in care pretul kilogramului de miere a scazut destul de mult in ultimii ani.
O explicatie ar putea fi puterea redusa de cumparare si faptul ca mierea nu mai intra in cosul lunar al romanului, fiind considerata (pe nedrept) un produs de lux. O veste buna ar fi iminenta aderare la Uniunea Europeana, moment in care produsele romanesti ar putea avea acces la o piata de desfacere mai larga. Acest lucru se simte deja, un numar mare de firme private achizitionand tot mai multa miere, atat pentru piata interna, cat si pentru export. Producatorii pot gasi aceste firme dand o simpla cautare pe Internet sau la rubricile de mica publicitate ale ziarelor cu profil agricol. Pretul oferit de aceste firme este un pic mai mare decat cel oferit de Combinatul Apicol Bucuresti, pana nu demult singurul colector de produse apicole din tara.
Trebuie mentionat ca exista doua tipuri de producatori: persoanele fizice, in numar covarsitor, proprietari a pana la 50 de stupi, desi cei mai multi se opresc la 10-15. In acest caz, productia se foloseste doar pentru consum propriu si pentru comertul cu amanuntul. Dar exista si firme, care produc nu numai miere, ci si polen sau propolis. Numarul acestora este foarte mic. Ca un semn de insanatosire a pietei au aparut, de curand, firme specializate in ambalare si export.
Pariul cu apicultura se castiga dupa ani de munca Unul dintre producatorii cu state vechi in domeniu si care reuseste sa obtina profit din aceasta afacere este Robert Satmari, patronul firmei Iramtas. Dansul ne-a explicat ca a ajuns la aceasta performanta dupa ani de munca si parcurgand, cu rabdare, toate etapele necesare pentru a pune pe picioare o afacere de succes.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu